Am revenit in Bucuresti dupa vreo 6 luni de absenta. Am fost in tari straine. In vestul Europei, intr-un oras total diferit. Cu multe canale, multe reguli, multe biciclete. Mai putine masini pe strada, mai putine magazine deschise dupa 6 seara, mai putini oameni pe strada in centru dupa 10 seara. Mai multe fete care-si ofereau serviciile sexuale la vedere, mai multe carciumi care aratau la fel si te imbiau sa intri in ele, mai multi barbati pe strada care se tineau de mana. Mai putine luminite de Craciun, mai putin miros de mancare pe strada, mai putini cersetori.
Dar am revenit de Anul Nou in Bucuresti. M-am plimbat pe Magheru. Era frig. Gerul ma musca de obraji si ma facea sa imi trag fularul mai sus. Poate fata care statea pe trotuar la 11 jumate seara credea ca vreau sa imi ascund fața. Sau poate cersetorul de la 10 metri mai incolo credea ca doar vreau sa ma prefac ca nu l-am vazut.
Luminitele de pe stalpi si din copaci te fac uneori sa nu mai vezi gheata care inca sta pe trotuare si care te poate ajuta sa iti rupi picioarele daca nu esti atent. Unele palpaie si iti par ca ar fi ca in vis. Se contopesc bine cu luminile magazinelor cu parfumuri de lux, sau cu cele ale magazinelor de telefoane sau ale farmaciilor sau ale bancilor de pe Magheru. Ma apropii de Romana si peisajul se schimba. De fapt personajele se schimba. Alti cersetori, alti caini, alte firme. Acum vad KFC si McDonald’s. Stiu ca acasa am sarmale si parca totusi as manca niste otrava de la astia. Spalarea de creier aproape a reusit, dar rezist si trec mai departe. Privesc rondul, ASE-ul si ma intorc. Atat am vrut sa vad.