Încercare de obținere NIE pentru familie în Spania

O altă încercare nereușită (deocamdată), alături de cea cu înscrierea mașinii, este de a obține NIE de la autoritățile spaniole pentru copil.

NIE-ul (Número de identidad de extranjero – Număr de identitate pentru străini) este echivalentul CNP-ului din România. Eu și soția am obținut NIE-ul foarte ușor făcând cerere când eram înca în București, prin intermediul amabasadei Spaniei. Dar, odată ajunși în Spania trebuie să obținem și Certificado de registro de ciudadano de la Unión (Certificat de înregistrare ca cetățean al Uniunii Europene). Diferența este că acest certificat este o hârtie (cam de grosimea unei hârtii igienice cu un singur strat) iar NIE-ul este pur si simplu un număr (nu primești o hârtie originală, cu ștampilă, ci doar un PDF pe email). Bineînțeles că nu mi-a spus nimeni că ar fi bine să îmi fac acest Certificat și am aflat din întâmplare de el. Să îl obțin efectiv, a fost destul de simplu (oarecum) deoarece aveam un contact de muncă și eram înscris la asigurările sociale. Am contactat o firmă specializată (plătită de compania pentru care lucram) și mi-a făcut programarea, mi-a pregătit cererile și actele și asta a fost.

Pentru copil și soție e altă poveste. Am contactat aceași firmă de relocare pentru a le obține și lor actele (soției Certificatul de cetățean european, copilului NIE + certificatul ăsta) iar doamna de acolo mi-a cerut „certificatul de căsătorie tradus”. Așadar, am presupuns că îl vrea tradus în spaniolă (având în vedere că era deja în engleză și franceză) și ne-am dus la un traducător autorizat care ni l-a tradus, după care i l-am trimis peste câteva zile pe email. Peste 10 minute primesc răspuns că „certificatul de căsătorie este expirat” (The marriage certificate that you have sent to me has more than 3 months of expedition. You have to request an updated one, and then translate it.). Șoc și groază. Îmi anunț soția că nu mai suntem căsătoriți, după care îi răspund doamnei de la firma respectivă că „este imposibil să fie expirat, deoarece sunt căsătorit iar traducerea a fost făcută în urmă cu câteva zile”. Ne mai dăm vreo 3-4 emailuri și concluzionăm să ne auzim și vedem pe Zoom, că nu ne înțelegem altfel. Pe Zoom, m-a făcut să înțeleg, până la urmă: de fapt nu voia doar un certificat de căsătorie tradus în spaniolă ci voia Certificatul de Căsătorie Mutilingv care este eliberat de Unitatea Administrativă din România unde a fost încheiat inițial acel certificat – deci în cazul meu de Primăria de sector sau se poate obține prin consulat, aceștia cerându-l în numele meu de la Primăria respectivă – bineînțeles nu ne-a spus ea toate astea ci am aflat mai târziu întrebând români și săpând pe Internet. De asemenea, acel certificat eliberat de primărie are o valabilitate (pentru autoritățile spaniole) de 3 luni. De ce o întreb eu? Răspunsul era ca să nu vină persoane care nu mai sunt căsătorite și să pretindă că sunt căsătorite și să le fure NIE-urile. Ah, bine, spun… o să mergem la consulat să cerem acest certificat de căsătorie nou, dacă e nevoie ne mai și căsătorim încă o dată. Dar… stiți avem și un copil și vrem NIE și pentru el. Ah, asta e altceva. Și lui îi trebuie certificatul de naștere multilingv și la fel să nu fie mai vechi de 3 luni. La care mie îmi dă eroare de înțelegere și întreb: înțeleg că soții pot divorța și poate unu să vină după divorț de mână cu cel de care tocmai a divorțat și să ceară NIE, dar la copil care poate fi situația? Pot să inversez procesul de naștere ca la căsătorie? Nu a avut un răspuns. A dat din umeri și ne-a zis că asta cere poliția (că ei eliberează NIE)…

Am fost până la urmă la Consulatul României la Barcelona și am cerut nenorocitele alea de certificate. Au spus că poate dura vreo 3 luni până vin.

Așadar, deocamdată nici soția nici copilul nu sunt certificați ca cetățeni UE în Spania… Între timp am zis să încerc să mă duc totuși cu certificatul original să vedem ce spun.

Va urma…

Încercare de înmatriculare a mașinii în Barcelona

Spun încercare pentru că încă nu am reușit. Voi reveni cu detalii dacă reușesc. Oricum, se pare că birocrația din Spania este chiar mai mare decât cea din România, având în vedere și nereușita de a obține NIE.

Inițial am zis să urmez pașii descriși pe acest blog.

Primul pas era să îi fac fișa tehnică mașinii. Pentru aceasta am contactat firma Gestoria Guasch care mi-a cerut actele scanate și câteva poze ale mașinii iar după vreo 2 zile mi-au trimis pe email fișa tehnică. Se presupune că această fișă tehnică este suficientă pentru a merge să fac ITP-ul aici (ITV în spaniolă). Toate bune și frumoase, doar că nimeni nu spune că acest ITV, pentru mașinile neînmatriculate în Spania, se face doar în anumite stații. După multe telefoane (la care uneori nu răspundea nimeni, sau dacă răspundea îmi dătea un alt număr la care nu mai răspundea nimeni) am reușit să găsesc două stații la care se putea face ITV pentru mașini fără număr spaniol.
Prima stație la care m-am dus a fost Certio de pe Carrer de Carracas. M-am dus într-o seară și mi-au spus că „fata care se ocupă de ITV pentru mașini fără număr spaniol este doar dimineața de la 9” și „să revin dimineața” (până pe la 11 sau 12 parcă). A doua zi dimineața, înarmat cu răbdare, actele mașinii și actele mele mă duc din nou la ei iar fata de acolo îmi cere „actele”. I-am dat talonul, înscrierea mea la primărie, pașaportul, fișa tehnică. Le-a verificat și zice, „ok, mai departe”. O întreb? Asigurarea de România? Ea: nu. Eu: cartea mașinii? Ea: Nu. Eu: atunci ce? Ea: certificatul de conformitate. Eu: ceee??? Ea: trebuie, altfel nu se poate. Eu: este în România. Ea: trebuie să îl aduceți. Eu: bine… și am plecat.

Între timp, am aflat că se duce un prieten din Madrid în București și m-am gândit că mi l-ar putea aduce și pe urmă să îl trimită prin poștă de la Madrid. L-a trimis pe 4 ianuarie. Azi suntem în 11 și nu a ajuns.

Până să vină certificatul am zis să mă duc și la cealaltă stație de ITP, la Certio de pe Carrer d’Avilla. Mă duc tot seara și se repetă povestea. Îmi zice că doar dimineața. O întreb să îmi verifice actele. Vede talonul, dovada că sunt înregistrat la primăria din Barcelona (alta en el padrón municipal) și pașaportul și zice „e ok”. Eu, neîncrezator întreb: doar atât? Ea: de la mașină da… să aduci și documentul că nu mai sunteți rezident în orașul din România, de unde veniți. Eu: ceee??? Ea: da, documentul de „baja de padron municipal” (retragere de la primărie). Eu: în România nu facem baha la primărie. nu facem nici alta (înscriere) nici baha (retragere)”. Ea: ah… atunci ceva care să arate că nu mai locuiți în București. Eu: păi am dovada că locuiesc în Barcelona. Ea: nu este suficient. trebuie să dovediți că nu mai locuiți nici în București… Am renunțat.

Aștept poșta spaniolă să aducă un act de la Madrid la Barcelona, să vedem de câte săptămâni e nevoie…

image-2123

Barcelona e digitalizată până nu mai e

image-2109

Vizitarea Parcului Güell este contra cost, dar locuitorii din zonele adiacente pot obține o legitimație cu care pot avea acces gratuit în parc.

Eu, fiind norocosul rezindent al unui astfel de cartier, am încercat să îmi fac această legitimație online, dar în momentul în care trimit cererea sistemul zice „NU”.