De luni, de cand mi-a expirat abonamentul RATB, am mers numai cu bicicleta prin oras. Astazi, m-am gandit ca totusi nu strica sa imi reinnoiesc abonamentul asa ca ma iau bani la mine sa imi fac unul nou. Fiind primavara, si cum primavara se arunca lucrurile vechi si toata lumea isi pune haine noi, m-am hotarat sa imi fac alt card (suport de plastic) pentru ca oricum pe cel vechi abia se mai vedea numele meu.
Asadar, purced frumos spre chioscul RATB, dau buletinul si cer un abonament pe toate liniile urbane. Doamna de la chiosc ma intreaba ce s-a intamplat cu cel vechi. Ii raspund ca este pe undeva pe acasa, dar ca oricum este foarte uzat si ca abia se mai vede numele meu. Raspunsul a venit prompt: „Daca doriti alt card este treis’ cinci de mii. Nu are nimic daca nu se mai vede numele pe cel vechi. Sa nu aiba altele…”. Ok… Mersi, o sa il caut pe cel vechi, in cazul acesta.
Totusi, le-am dat un mail celor de la RATB. Sunt curios daca imi vor raspude. Le-am propus sa schimbe gratuit plasticele alea cu o vechime mai mare de 2 ani, ca la ei pe site scrie ca „In caz de deteriorare a cardului din vina clientului (indoire cu urme vizibile, supunerea cardului la conditii ridicate de temperatura sau la camp electromagnetic puternic, etc.), achizitionarea unui nou card se va face contra cost„. Problema este ca nu e vina mea ca trece timpul si ca folosesc card-ul.
Ma intreb daca restaurantele cer bani clientilor pentru plasticul pe care este imprimat card-ul de fidelitate ? Dar cand ai monopol te doare-n … de aspectele astea de comerciale si de imagine.