De dimineata, in timp ce motaiam pe un scaun langa usa a doua a autobuzului 104 care ma duce in fiecare dimineata la locul de munca, am auzit din spate niste sunete care mi-au zgariat urechile. Credeam ca ii suna vreunuia telefonul cu o manea ca ringtone si ca va raspunde in urmatoarele 10 secunde, dar nu… Continua sa se auda. Ma uit in spate si vad ca unu statea pe scaun cu un telefon langa ureche si asculta. Toata lumea se uita dezabrobator. Zgomotele produse acopereau si radioul autobuzului. Ma uit mai bine sa vad fata idiotului. Un tigan cu vreo doua pirande dupa el. Mai astept vreo 30 de secunde, sperand ca o sa il opreasca sau o sa fie o melodie ceva mai acceptabila. Melodia se schimba… cu o alta manea. Imi scot telefonul si incep sa caut disperat… Folk, folk si iar folk… Damm. Nu pot sa fac fata cu Chilian ragnetelor alora… si pana gasesc Iron Maiden o sa ma tampesc de la manea. Gasesc in sfarsit Cargo – Nu mai am tigari. Ii dau drumul. Cativa oameni se uita mirati spre mine dupa care in gol ca si cum nimic nu s-ar intampla. Doamna de langa mine ma priveste multumita-amuzata. Imi pun si eu telefonu la ureche si il las sa cante…