Furtul de biciclete in Olanda

Vesti proaste din Olanda. Colegei mele romance i-au furat bicicleta din fata blocului prin taierea lantului.  Aceasta activitatea se practica atat de mult in Olanda, incat politia – probabil ca sa nu fie asaltata – nu mai primeste astfel de reclamatii decat online. Probabil ca reclamatiile astea se duc direct in /dev/null.

Daca se intampla sa va uitati cheia in lacatul de la bicicleta puteti sa va duceti direct la un magazin sa va cumparati alta ca nu mai are sens sa o cautati unde ati lasat-o, decat daca s-a intamplat sa castigati 1.000.000 euro la loto de 2 ori in ultimu an – asta inseamna ca sunteti foarte norocos.

Exista o gluma in Olanda: nu intreba intr-o multime de olandezi „cine mi-a furat bicicleta”, pentru ca foarte multi nu sunt siguri daca bicicleta pe care o au este sau nu furata.

O alta gluma (si in acelasi timp sfat) este ca daca ti se fura bicicleta sa intri pe marktplaats.nl (un fel de okazii.ro al lor) si sa te uiti daca nu a dat deja hotul anunt de vanzare.

O imagine pe care o poti vedea destul de des prin Amsterdam

Ping pong cu autobuzul

Aseara, plec eu de la serviciu si ajung in statia de autobuz. In statie nimeni. Stau vreo 2 minute cand ma gandesc sa ma uit pe programul autobuzului si vad o hartie scrisa in olandeza care anunta ceva. Inteleg eu ca nu circula autobuzul pe acolo intre orele xx si 18.00 si explica unde este statia. Ma uit la ceas: 18.05. Ma uit cand trebuie sa vina autobuzul. Venea la 18.10. Excelent zic eu, deci cum olandezii astia sunt un fel de nemti, probabil ca autobuzul o sa opreasca aici, ca e dupa 18. Peste 5 minute vad ca vine autobuzul… si vine… si vine… si nu intra pe banda pe care trebuia, o ia pe o banda paralela si opreste intr-o statie improvizatata, vis-a-vis de mine, dar separata de un parapete de o juma de metru si multe masini printre care nu puteam sa ma strecor. Fuck…. Trebuia sa trec pasarela. Probabil ca o sa opreasca acolo si urmatorul, daca asta de la 18.10 a oprit acolo.

Trec pasarela, ma asez pe o piatra si incep sa citesc dintr-o carte pana o sa vina urmatorul autobuz (peste 15 minute). Ma deranjeaza un cersetor care vroia si el 1-2 euro… I-am zis ca sunt roman si ca n-am bani.

Se zareste autobuzul care vine… si vine… si vine… si nu se incadreaza pe banda pentru a opri unde eram eu ci se duce in cealalta statia, unde trebuia sa opreasca si cel dinainte.

Sunt la camera ascunsa sau ce se intampla ?

Imi pun rucsacu-n spate si o iau pe jos spre urmatoarea statie.

Ce-mi place in Olanda

Traficul este de sute de ori mai bun in Bucuresti, dar au si reguli foarte stricte. Nu am vazut o masina parcata aiurea.

In 99% din cazuri stiu cu aproximare de +/- 5 minute cand ajung la serviciu. Se mai intampla sa aiba intarziere trenurile sau autobuzele, dar foarte rar. In fiecare statie este orarul si stii ca daca ai ajuns cu 5 minute inainte sa vina autobuzul, o sa vina in urmatoarele 7.

Continuă să citești Ce-mi place in Olanda

Ce ma enerveaza la Olanda

Mancarea e proasta spre foarte naspa. O multime de oameni de aici considera sandwitch-urile mancare de baza.

Supermarket-urile si magazinele cu mancare se inchid foarte devreme. Daca plec la 7 de la serviciu nu mai gasesc deschis decat magazinul turcesc, care nu are program afisat. De ce astia au deschis oare ?

Continuă să citești Ce ma enerveaza la Olanda

Prima zi in Zandvoort

N-am prea avut timp sa povestesc in ultimele zile ce s-a mai intamplat cu viata mea si nici chef. Pana acu vreo doua zile am fost foarte stresat cu gasirea unei case/camere. Ofertele pe care le gaseam erau destul de scumpe (peste 900euro) si unele destul de departe de Haarlem Spaarnwoude (unde lucrez). Dupa zeci de euro dati pe telefoane si trenuri pentru a vizita diverse apartamente, am reusit sa gasesc ceva foarte dragut in Zandvoort. Este un apartament destul de mare pentru mine (1 camera, bucatarie si baie) intr-o pensiune la „doar” 500 de euro totul inclus (gaze – nu exista, apa, curent, internet, tv – in olandeza). Apartamentul este in cadrul pensiunii Spring.

Asadar, locuiesc in Zandvoort, un mic orasel-statiune la Marea Nordului. Nu am apucat sa vad prea multe din el, dar pare foarte chic. Daca imi gasesc cablul de transfer al aparatului voi pune cateva poze. Deocamdata nu am mers decat putin pe o strada, am facut niste cumparaturi. In rest am stat in casa si am gatit.

Si acum sa povestes o intamplare de astazi, din supermarket. In timp ce ma uitam dupa fidea aud langa mine niste cuvinte ce nu semanau a olandeza. Era un pusti de vreo 12 ani cu mama lui. Ma duc glont la ei si le zic „Buna ziua. Vorbiti romana?”. La care pustiul: „Da” iar maica-sa „Yes”. Putin dezorientat de raspunsurile „contradictorii” ma adresez baiatului in continuare: „Imi pare bine ca aud romaneste in oraselul asta”. Pana la urma se baga si mama lui in discutie si incepem o conversatie in romana. Dintr-odata apare o fetita la vreo 6-7 ani care se uita la noi vreo 10 secunde facand ochii din ce in ce mai mari… La un moment dat izbucneste: „E romana! Vorbeste in romana! Nu pot sa cred! Tati, tatiiiii vino repede! Vorbeste in romana!”. Se apropie si tatal de noi si ne salutam. Era o familie care traia de fapt la Tokio, dar care si-a luat o vacanta fortata de ultimile probleme din Japonia si venisera in Olanda. Am mai vorbit vreo 5 minute si ne-am vazut fiecare de ale noastre.

Despre noul job

Partea buna la noul loc de munca: e „un fel de mancare” moka, adica chestii din care sa iti faci sandwitch-uri, sucuri si muuulta paine proaspata si buna (prietenii stiu de ce). In rest se foloseste svn dar se doreste sa se treaca pe git – sper cat mai curand.

Aaaa… cica nu exista designeri html, asa ca trebuie sa fac CeSeSe. Ce urat. Cahh…