Vinerea Mare, numita si Vinerea Patimilor, este ziua in care Iisus a fost rastignit pe cruce. Poarta si numele de Vinerea Seaca, pentru ca in aceasta zi se tine post negru. Se crede ca cine nu mananca nimic in Vinerea Mare va fi sanatos, nu il va durea niciodata capul si va sti ca moare cu trei zile inainte de a se intampla aceasta. Este bine ca atunci cand te scoli sa calci pe o bucatica de fier, pentru a fi ferit tot anul de lovituri. Se spune ca cine se scalda in rau inainte de a rasari soarele, nu va mai avea probleme cu oasele, iar in Bucovina, cine se scufunda de trei ori intr-o apa rece va fi sanatos. Oamenii se duc la biserica pentru a se spovedi si pentru a trece pe sub Sfantul Aer. Nu se coace paine, nu se ara, nu se seamana si nu se sadesc pomi, intrucat nu vor rodi.
Pastele face parte din modelul preistoric de renastere simbolica a timpului si spatiului prin jertfa divinitatii adorate substituita de o efigie (statuie, steag, totem), un om (conducator, prizonier, soldat, fecioara) un animal sau pasare (tap, miel, taur). In saptamana patimilor, timpul se degradeaza continuu, culminand cu Joimari cand spiritele mortilor se intorc iar Iisus este tradat, umilit si rastignit. Dupa trei zile in care omenirea cade in haos, fara protectia divina, se produse miracolul invierii. La fel ca in alte ritualuri de renastere, la Paste se fac sacrificii (taiatul mielului, spartul oualelor), se prepara mancaruri rituale (pasca), se aprinde lumina in mod ritualic, se crede ca se deschid mormintele si cerurile, ca vorbesc animalele, ca ard comorile, etc.
La Joimari se deschid mormintele, cerul, portile Cerului si Iadului, spiritele mortilor se intorc pe pamant pana la Mosii de Vara (sambata de dinaintea Rusaliilor). In dimineata sau in noaptea de Joimari se aprind focuri rituale pentru incinerarea divinitatii fitomorfe (substituita de plante sacre: alunul – totem al sarpelui care este simbolul raului sau bozul – numita si poama dracului spunandu-se ca la radacina ei se ascunde dracul iar in aerul din jur si in tulpini dracoaica). Focul se aprinde pe podeaua locuintei, in curte sau gradina, in cimitir sau in curtea bisericii. La ritual participa deopotriva cei vii cat si sufletele mortilor care stau pe scaunele special aduse pentru ele. Focul de Joimari aminteste de ritualul funerar de incinerare a divinitatilor geto-dace, inlocuite in crestinism de inhumarea lui Iisus.
Informatii culese de pe Internet si din cartea „Panteonul romanesc” de Ion Ghinoiu.