Pe Valea Alba

In weekendul 29 – 30 septembrie imi propusesem sa merg pe Negoiu, asa ca am inceput demersurile de a gasi o masina care merge spre Balea, varianta tren/autocar/autostop neincantandu-ma deloc. Demersurile mele au fost incununate de nereusita asa ca vorbesc cu MN si hotaram sa mergem la o zi pe Valea Alba in Bucegi: traseu nemarcat, pe care nu il mai facusem niciodata dar despre care aveam impresia ca toata lumea din jurul meu il facuse. Ni s-a alaturat in „demersul nostru montan” Ruxache (care era deja in Busteni) si Radu, ambii stiind traseul.

O parte din poze pe site-ul Clubul Nostru

Asadar, la 7.30 eram in accelerat, cu bilet „Fara loc” certandu-ma cu nasul ca stau la clasa I si nu la clasa II pentru care am bilet. I-am zis ca daca mergeam cu el probabil ca puteam sa stau si la clasa I… da’ am fost fraier sa iau bilet… Asta e.

Ajunsi in gara din Busteni ma mai intalnesc cu un prieten care urca spre Omu prin Malaiesti. Ne uram drum bun si vreme frumoasa si o luam spre poiana „La Verdeata”, pe triunghi rosu pana la un moment dat cand facem dreapta. Ajunsi in poiana – unde era plin de lume, luam o pauza de mancare, poze si admirat peisajul.

Dupa o jumate de ora incepem si noi urcusul printre bolovanii uriasi. Traseul a fost superb, mai o saritura de pe un bolovan pe altul, mai o pauza in vreo poienita, mai o poza la o capra neagra… ajungem aproape de iesire… cand incepe ploaia. Intai cateva picaturi marunte care nu il sperie decat pe Radu si isi pune pelerina… dupa care sta. Dupa 10 – 15 minute iar incepe de data aceasta cu adevarat. Ajuns pe platou, il astept sub un bolovan, ferit de vant, pe Radu sa vina cu geaca pe care promisese ca mi-o imprumuta. Din fericire nu era foarte frig.

Din cauza vremii si a pericolului sa inceapa ploaia mai rau, renuntam la planul de a cobori pe Valea Priponului si mergem spre Cabana Caraiman unde bem un ceai/vin fiert/bere si mancam cate ceva. Aici ma mai intalnesc cu cativa prieteni care erau pe platou si o cunosc (in sfarsit) si pe Irina pe care o stiam doar virtual.

Dupa ce mai pierdem timpul putin pe la Caraiman o luam in jos pe Valea Jepilor (cruce albastra) unde ne ploua de data aceasta bine de tot, dar cand ajungem langa Busteni ploaia se opreste si se insenineaza.

Ne oprim langa rau unde fetele si-au spalat delicatele picioruse transpirate de atata drum dupa care ne indreptam spre gara. Bineinteles ca pierdusem ultimul tren asa ca am luat un autobuz care ne-a dus pana in Targoviste (10 lei) si de aici ne-a luat un nene care mergea la Constanta si ne-a adus pana in Bucuresti pentru inca 10 lei de persoana (Ruxache a ramas in Poiana Tapului la concursul organizat de Caraiman Campina). Nenea asta m-a lasat la Dristor, langa Mac de unde am avut proasta inspiratie sa accept oferta unui taximetrist de la Flamingo care mi-a luat 15 lei (el vroia 20) sa ma duca pana la Pantelimon cu Bd. Ferdinand (in mod normal drumul asta nu cred ca facea mai mult de 7 lei cu bacsis, avand in vedere ca avea tariful de 1.19 lei).