Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii

Am vazut filmul din titlu si mi-a placut. Au reusit sa imbine fara a deranja spectatorul diverse aspecte ale vietii dinainte de ’89. Dar acest film nu cred ca este despre cum era inainte de ’89 ci doar un film simplu despre destine, despre dragostea adolescentina si despre modul in care se vede lumea prin ochii unui copil.
Se observa eternele motive despre viata dinainte de ’89: frigul din apartamente, securisti din jur, cozile, programele tv, masinile aglomerate. Ca o paranteza, asta ultima se pare ca este constanta, ca nu s-au schimbat prea mult nici acum. Ieri am mers cu un 117 la care nu se inchideau usile si nu mai pomenesc de aglomeratia de pe 104 cand nu mai reuseste sa porneasca din statie, chiar daca scrie Mercedes pe el.
Filmul nu stiu ce efect poate avea asupra celor nascuti dupa ’83-’84… Nici eu nu imi mai amintesc prea multe, doar ca la inceputul orelor (in clasa I) cantam imnul „Trei culori” iar dupa „schimbare” spuneam o rugaciune (la initiativa doamnei invatatoare), ca inainte invatam sambata si am fost foarte incantat cand nu mai trebuia sa ma scol de la 6.30 si sambata, ca inainte ma certam cu bunicii ca se suprapuneau cele 10 minute de desene de la bulgari cu rubrica meteo de la Televiziunea Romana, ca tatal meu ma lua in brate sa mergem la coada la carne sau la butelii si eu ma plictiseam acolo. Poate ca imi amintesc doar atat si din cauza faptului ca am trait intr-o lume oarecum izolata de problemele din oras, intr-o lume in care oamenii traiesc la fel ca acum 17-18 sau 25 de ani, intr-un sat din Romania. Diferenta este ca acum oamenii nu se mai duc la cooperativa sau la bufet ci la magazinu’ lu’ popa sau a lu’ paduraru’, ca au etno tv si casetofoane la care asculta manele. In rest viata e la fel: vara se sapa pamantul cu sapa, se ara cu calul, se aduc lemne acasa cu caruta, wc-ul este tot in fundul curtii. Iar batranii, la bufet, mai discuta uneori de Ceausescu si il injura Tariceanu. O parte din Romania nu a vazut inca sfarsitul lumii.
Adrese utile:
Site-ul filmului (mie nu imi merge pe Firefox).
La trecut

//Later edit

Dupa lungi cautari am gasit versurile melodiei de la sfarsitul filmului. Mp3-ul il puteti lua de aici.

Tara noastra-i tara noastra
Dulce pajiste albastra
Aripa sculpata-n dor
De lumina ochilor

Daca-i dor nu-l stingi cu apa
Daca-i timp nu-l poti intrece
Daca-i gand nu-l poti strabate
Noi suntem romani
Noi suntem romani

Noi suntem romani ca brazi
Noi suntem romani ca graul
Noi suntem romani ca focul
Noi suntem romani

Tara noastra e a noastra
Varf de jale si de dor
Dulce arsita albastra
Ca lumina ochilor

Tara noastra-i tara noastra
Dulce pajiste albastra
Aripa sculpata-n dor
De lumina ochilor

Facebook Comments

2 comentarii la „Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.