E-preoti

Mare este Internetul Domnului… Am gasit miercuri, 4 iulie, un blog care se autodeclara ca face teologie ortodoxa „pentru o lume postmoderna”. Hmm, ia sa citesc cate ceva, mi-am zis. Citesc (multe articole pe sarite, pentru ca sunt discursuri lungi cu repetari obsesive ale aceleasi idei uneori) si chiar imi plac unele. Am gasit ideei utile si frumoase. Dar, din pacate exista mai multe „dar”-uri, am gasit si acest post, care prin modul in care a fost formulat mi-a reamintit de ce sunt reticent fata de „teologi” (cei care fac din credinta o meserie). Prin urmare, am lasat un comentariu, care a disparut la cateva minute mai tarziu. Iata mai jos comentariul meu:

iata unul din motivele pentru care ma intristeaza ortodoxismul. in loc sa se condamne actiuni ale unor persoane se condamna „fiecare rocker”. in cazul asta ma declar rocker. nu pot sa spun decat, ca articolul arata o mare lipsa de cunoastere a oamenilor si societatii, nu mai muzicala.
eu dezabrob rockul „satanist” (daca exista asa ceva – majoritatea sunt niste teribilisme care prind la pustanii dezorientati) dar exista milioane de melodii din genul rock care se pot asculta „fara pacat” (desi nu omu decide ce este si ce nu este pacat). ati gasit si voi un „stupid” si gata… asta e rocku, de parca restul oamenilor ar condamna biserica ortodoxa in ansamblul ei pentru preotii care au colaborat cu securitatea.

E dreptul lor (oricine ar fi acei domni care sustin ca ofera invataturi ortodoxe) sa isi faca un blog si sa acuze „fiecare rocker” ca e slujitorul lui satan si e de asemenea dreptul lor sa nu imi permita sa comentez negativ sau sa dezmint pe blogul lor, dar din fericire pot sa le dau replica aici.

In speranta ca le va da Dumnezeu mai multa mine, le spun toate cele bune si sa aiba vizitatori (cu cap).

P.S. Mai apar pe site si povesti cu demoni si teoria conspiratiei sioniste. Spor la citit.