Anu asta m-am decis sa fiu „crestin de Paste” asa cum am descris aici, acu un an. Adica sa ma duc la biserica, sa asist la un spectacol cu actori penibili, sa iau lumina si sa merg acasa. Rezultatul: o stare de nemultumire sufleteasca (poate si din cauza constientizarilor unor esecuri recente) si crezul ca ar fi fost mai bine sa ma duc la tara, cum a fost primu impuls, sa imi reamintesc de Pastele copilariei. Sper sa mai am ocazia in alt an. Oricum am aflat ca „Hristos a inviat”.
Facebook Comments